Interzise prin lege și totuși practicate … legal
Data: 25 ian. 2018

Deși interzise de legislația în vigoare, exploatările de nisip și pietriș din albiile minore ale râurilor din România se desfășoară… LEGAL. Impactului asupra diversității biologice, pierderea de teren, alterarea funcțiilor hidrologice ale râurilor (în special cea de protecție), adâncirea pânzei freatice și implicit toate consecințele acestui fenomen (diminuarea resurselor de apă, impactul asupra suprafețelor forestiere din lungul râurilor, diminuarea productivității agricole, etc.), modificările peisagistice, afectarea infrastructurii și nu în ultimul rând accentuarea fenomenelor extreme precum inundațiile și seceta sunt câteva dintre motivele ce justifică interzicerea exploatărilor de agregate minerale din albiile minore ale râurilor.

Agregatele minerale, mai exact nisipul și pietrișul, reprezintă cea mai exploatată resursă la nivel mondial, iar această exploatare intensă are și urmări negative, în special atunci când extracția se desfășoară în albiile minore ale râurilor. Conștientizarea efectelor negative ale activității extractive a dus la interzicerea acesteia în albiile minore ale râurilor în multe țări (printre care și țara noastră).

Totuși, în România se extrage în continuare din albiile minore a râurilor, contextul legal fiind o prevedere din Legea Apelor care permite desfășurarea acestor activități în scopul decolmatării și reprofilării cursului de apă.

La nivelul Luncii Siretului Inferior, o zonă unde exploatarea nisipului și pietrișului reprezintă o importantă sursă de venit, numărul balastierelor a fost unul ridicat, existând de-a lungul timpului sute de perimetre unde Apele Române au considerat necesară decolmatarea și recalibrarea, perimetrele de exploatare fiind atribuite unor societăți comerciale al căror scop este strict unul economic (vânzarea nisipului și pietrișului).

Efectele acestei exploatări intense (accentuate de construcția centralelor hidroenergetice Călimănești și Movileni) au fost inițial observate la nivel forestier unde fenomenul de uscare al arborilor se manifestă exact în zona de concentrare a celor mai multe balastiere. Adâncirea talvegului, consecință a extracției nisipului și pietrișului, este mai mult decât evidentă în zona Biliești, județ Vrancea unde țevile de captare a apei de la o fostă amenajare pentru irigații, sunt acum suspendate la mai mult de 1 metru deasupra râului Siret, deși în urmă cu puțini ani erau scufundate în apă. Adâncirea stratului acvifer în ultimii ani este confirmată și de măsurătorile efectuate la fronturile de captare a apei de la Liești (jud. Galați) și Vadu Roșca (jud. Vrancea), unde măsurătorile arată o creștere a nivelului hidrostatic în ultimii ani.

Analizând situația de la nivelul Luncii Siretului Inferior, se conturează o serie de întrebări la care încă nu am găsit un răspuns:

• Deși legislația le interzice, iar efectele acestora sunt considerate negative conform numeroaselor studii în domeniu, de ce exploatările de nisip și pietriș sunt în continuare promovate în albiile minore din România?
• Atât timp cât extracția de nisip și pietriș este considerată cauză a eroziunii malurilor, de ce există perimetre de exploatare tocmai pentru protecția malurilor?
• Din moment ce există un Plan pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în bazinul hidrografic Siret, de ce nici unul dintre aceste perimetre de exploatare nu apare la nivelul Siretului Inferior?

În lipsa unor răspunsuri edificatoare, concluziile pot duce către ideea unui interes economic care primează înaintea tuturor celorlalte prevederi și obligații, mai ales în condițiile în care perimetrele de exploatare atribuite agenților economici nu sunt stabilite în baza Planului pentru prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor sau al oricărui alt document director care să stabilească punctual necesitatea și oportunitatea intervențiilor, toate perimetrele de exploatare fiind atribuite în zone în care materialul excavat poate fi valorificat prin vânzare, neexistând perimetre de exploatare în zone unde material aluvionar este mâlos, fără valoare economică.

Protecția apelor interioare prin prevenirea deteriorărilor ulterioare, conservarea și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice și terestre și a zonelor umede care depind de ecosistemele acvatice împreună cu atenuarea efectelor inundațiilor și ale perioadelor de secetă reprezintă condiții esențiale pe care România și le-a asumat prin implementarea Directivei Parlamentului European și a Consiliului 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, motiv pentru care solicităm instituțiilor responsabile de managementul apei să se asigure de adoptarea unor decizii care să urmărească cu prioritare menținerea unei stări ecologice bune apelor, protecția împotriva inundațiilor și a efectelor secetei.

NOUTĂȚI
2 mai 2023

Niște turiști găsesc pe marginea unui traseu de lângă Sâmbata de Sus, în zona munților Făgăraș, doi pui de pisică miorlăitori, uzi și înfrigurați. Nu-i lasă inima să plece abandonându-i,

29 apr. 2023

Am inceput sa desfasuram activitatile de ecologizare in lunca Siretului Inferior, de asemenea si construirea unor monstri din deseurile colectate, impreuna cu mesaje de descurajare a aruncarii deseurilor, in cadrul

24 apr. 2023

În această săptămâna am semănat plante melifere și am plantat garduri vii formate din porumbar, pomi fructiferi și arbusti în cadrul proiectului – Agricultură bazată pe natură în arii naturale

24 apr. 2023

𝑁𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑖𝑚𝑖𝑐 𝑚𝑎𝑖 𝑓𝑟𝑢𝑚𝑜𝑠 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑑𝑎̆𝑚 𝑎𝑛𝑖𝑚𝑎𝑙𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑎̆𝑙𝑏𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎.🕊️ 𝐴𝑐𝑢𝑚, 𝑠̦𝑎𝑝𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑏𝑒𝑟𝑧𝑒𝑙𝑒 𝑖̂𝑛𝑔𝑟𝑖𝑗𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝐶𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑅𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝐹𝑎𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑆𝑎̆𝑙𝑏𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 – 𝐴𝐶𝐷𝐵 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑒𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎̆

20 apr. 2023

Pentru că marele eșec al agriculturii moderne este diminuarea efectivelor de insecte polenizatoare, mai ales a albinelor, ne propunem să contribuim la îmbunătățirea productivității agricole prin înmulțirea speciilor de insecte

19 apr. 2023

Am promis că vom continua să schimbăm atitudinea copiilor și a localnicilor față de natură din arii naturale protejate și ne ținem de cuvânt. Prin intermediul noului proiect Agricultură bazată