Arborii bătrâni și scorburoși sunt habitatele ideale pentru insectele care depind de prezența lemnului mort și a unor microhabitate specifice.
În proiectul Life Rosalia inventariem astfel de arbori și încercăm să analizăm cum influențează distribuția comunităților biologice dependente de prezența lemnului mort în pădurile din Parcul Natural Putna Vrancea
Arborii veterani și reprezentativi pentru biodiversitate ar trebui să îndeplinească cât mai multe dintre aceste criterii:
• Circumferința mare relativ la specia respectivă
• Scorburi mari sau trunchi găunos la bază
• Cavități cu apă
• Zone cu putregai
• Deteriorări fizice la nivelul trunchiului
• Porțiuni de scoarță lipsă
• Cantități mari de lemn mort în coroană
• Scurgeri de sevă
• Fisuri în scoarță, sub ramuri sau în rădăcinile primare aflate la adăpost de ploaie
• Ciuperci (cum ar fi cele care descompun duramenul)
• Plante epifite
• Aspect ”bătrân”
De ce aceste aspecte sunt relevante atunci când considerăm un astfel de arbore ca fiind foarte prețios pentru natură?
Pentru că descompunerea duramenului și a crengilor moarte de către ciuperci creează o varietate de micro-habitate propice pentru alte organisme, inclusiv o gamă largă de nevertebrate dependente de aceste micro-habitate și păsări cum ar fi ciocănitorile, care se hrănesc cu acestea.
Epifitele, cum ar fi mușchii și lichenii, au nevoie de scoarța bătrână a arborilor veterani pentru a se dezvolta. Deși unele organisme sunt generaliste, multe specii sunt specializate și pot exista doar pe arborii bătrâni. Din cauza rarității lor, arborii bătrâni adăpostesc un număr mare de specii rare și periclitate. Importanța biologică a unui arbore este cu atât mai mare cu cât acesta trăiește mai mult, asigurând continuitatea habitatelor pentru generațiile viitoare.
